Stațiunea de Cercetare Pietroasa este brandul comercial al Stațiunii Didactice și de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Pomicultură Pietroasa-Istrița, aflată sub egida Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. Aceasta a jucat un rol esențial în producția și cercetarea vinurilor de calitate din România, fiind înființată în urma crizei provocate de filoxeră, care a distrus viile din Europa la sfârșitul secolului al XIX-lea. Inițial cunoscută ca Pepiniera Pietroasa, a fost prima unitate din România dedicată replantării viței-de-vie afectate, având o colecție de 737 de soiuri de viță din întreaga lume.

În 1924, a fost fondată Stațiunea Viticolă Oenologică Pietroasa, cu scopul de a cerceta viticultura și de a dezvolta soluții pentru probleme specifice, înființând totodată și o școală pentru ucenici agricoli. În 1928, instituția a fost redenumită Via Experimentală Pietroasa, fiind prima unitate viticolă din țară care a desfășurat experimente sistematice privind soiurile roditoare, metodele de tăiere și combaterea bolilor. Din 1958, stațiunea a devenit Stațiunea Experimentală Viticolă Pietroasa.

Autofinanțarea a determinat transformarea producției de struguri în vinuri comerciale, cu un mare ajutor venit din inspirația enologului Cornel Bănițā. Datorită acestui proces, soiuri românești cultivate în zonă, precum Tămâioasa Românească, Grasa de Cotnari și Busuioaca de Bohotin, au devenit recunoscute pentru calitatea lor, consolidând reputația regiunii Pietroasa.